|
PRAM
PLANUL REGIONAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU
Prin Ordonanţa Guvernului României nr.51 din 23 august 2001, a fost ratificat Memorandumul de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la programul Naţional PHARE 2000 (RO 0004-RO 0007), semnat la Bucureşti la 6 noiembrie 2000.
Subprogramul 3RO 0006, conţine 18 proiecte. Proiectul RO 0006.14 “Implementarea acquisului în domeniul mediului” are ca obiectiv general încurajarea adoptării şi implementarea acquisului în domeniul mediului la nivel central şi local. Subprogramul are patru componente. Componenta 3 este materializată prin Proiectul PHARE RO 0006.14.03 “Asistenţă tehnică pentru întărirea Agenţiilor Locale de Protecţia a Mediului”.
Planul Regional de Acţiune pentru Mediu, reprezintă un instrument eficient pentru rezolvarea problemelor de protecţie a mediului la nivelul Regiunii 3 Sud-Muntenia.
La elaborarea Planului Regional de Acţiune s-au luat în considerare legislaţia şi standardele naţionale de mediu în vigoare, precum şi cerinţele U.E. în acest domeniu.
PRAM promovează ideea parteneriatului în rezolvarea problemelor de mediu prin atragerea în structura organizatorică a autorităţilor regionale, precum şi a administraţiei publice judeţene şi locale, a instituţiilor deconcentrate ale statului, a marilor unităţi poluatoare, a unităţilor de învăţământ, a organizaţiilor neguvernamentale, a mass-media şi a altor instituţii interesante.
PRAM a avut în vedere dezvoltarea durabilă a comunităţilor locale din Regiunea 3 Sud-Muntenia, pornind de la starea factorilor de mediu, dar şi de la problemele specifice privind calitatea vieţii populaţiei, starea de sănătate, legislaţia, educaţia ecologică.
Scopul PRAM este evaluarea clară a problemelor de mediu, stabilirea priorităţilor de acţiune pe termen scurt, mediu şi lung, stabilirea corelării dezvoltării economice cuprinse în Planul de Dezvoltare Regională cu aspectele de protecţia mediului.
Evaluarea problemelor de mediu se bazează pe date şi informaţii concrete şi reprezintă un document esenţial pentru cunoaşterea stării actuale a mediului în Regiunea 3 Sud-Muntenia, a cauzelor care au generat probleme de mediu.
Raportul privind evaluarea problemelor de mediu din Regiunea 3 Sud-Muntenia oferă un ansamblu de elemente fundamentale de referinţă pentru orientarea politicii de mediu a regiunii, stabilirea celor mai adecvate strategii de rezolvare a problemelor prioritare şi pentru evaluarea eficienţei soluţiilor.
Instituţionalizarea procesului de elaborare a PRAM prin miterea de către Consiliul pentru Dezvoltarea Regională al Regiunii 3 Sud-Muntenia a unei Hotărâri nr. 9/16.09.2003, care a consfinţit hotărârea autorităţilor regionale de realizare a PRAM pentru Regiunea 3 Sud-Muntenia şi a stabilit structura organizatorică a acestuia.
În perioada alocată elaborării PRAM, în toate judeţele componenete ale regiunii 3 Sud-Muntenia au fost elaborate (în cadrul aceluiaşi Proiect PHARE) Planurile Locale de Acţiune pentru Mediu. PLAM pentru cele 7 judeţe au constituit una dintre principalele baze pentru elaborarea PRAM.
PRAM se corelează cu PLAM, PNAM, Planul de Dezvoltare Regională, Planul Naţional de Dezvoltare şi alte planuri/programe care includ şi componenta de mediu.
Definirea strategiei presupune identificarea problemelor de mediu care trebuie soluţionate în Regiunea 3 Sud-Muntenia. Aceste probleme sunt acelea care:
- au cel mai mare impact – influenţează un număr cât mai mare de persoane, în cele mai importante direcţii;
- sunt cele mai centrale – influenţează cât mai multe probleme;
- sunt cele mai urgente – pot cauza probleme suplimentare dacă nu sunt rezolvate;
- corespund în cel mai înalt grad valorilor comune ale comunităţii.
Strategia preferată este aceea care:
- valorifică punctele forte ale comunităţii şi ale regiunii;
- valorifică în modul cel mai avantajos ocaziile favorabile;
- rezolvă principalele obstacole;
- depaseste principalele puncte slabe.
În PRAM se regăseşte un potenţial mare de soluţionare a problemelor la nivel local. Acest lucru de datorează faptului că identificarea problemelor de mediu s-a făcut prin consultarea tuturor instituţiilor care gestionează probleme de mediu, precum şi prin consultarea comunităţilor locale în legătură cu cele mai importante aspecte legate de protecţia mediului în fiecare caz în parte.
Principiile pe care s-a bazat elaborarea PRAMsunt cele prevăzute de legislaţia în vigoare (Legea nr. 137/1995 republicată, completată şi modificată prin Legea nr. 294/2003), dar şi principiile generale şi obiectivele prioritare identificate în PNAM, Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă, Planul Naţional de Dezvoltare, precum şi principiile democratice indispensabile prezentului.
Elaborarea PRAM este necesară ca şi instrument folosit în sprijinul alinierii cerinţelor în domeniul mediului în procesul de aderare la U.E.
Cadrul legislativ este asigurat de actele normative existente în legislaţia României, acte prin care s-au transpus directivele U.E. în privinţa protecţiei mediului. De asemenea, s-au avut în vedere angajamentele asumate de ţara noastră prin Capitolul 22 al Documentului de Poziţie pentru aderarea României la U.E.
Planul Regional de Acţiune pentru Mediu are două secţiuni distincte:
1.Identificarea şi stabilirea priorităţilor problemelor/aspectelor de mediu în funcţie de efectele pe care le au asupra mediului.
2.Transformarea problemelor/aspectelor de mediu prioritare în acţiuni care trebuie întreprinse de părţile implicate.
Categorii de probleme/aspecte specifice componentelor de mediu:
1.Calitatea necorespunzătoare a aerului ambiental
2.Neasigurarea cantităţii şi calităţii apei preluate şi evacuate
3.Gestionarea defectuoasă a deşeurilor menajere, industriale, precum şi deşeurile periculoase
4.Poluarea generată de activităţile din agricultură
5.Poluarea solului şi a apelor subterane
6.Protecţia naturii
7.Zgomot şi vibraţii în aglomerări urbane
8.Fenomene naturale şi dezastre
9.Insuficienta implicare a factorilor de decizie în soluţionarea problemelor de mediu
10.Structuri organizatorice instabile, neconcordante cu obiectivele generale/specifice de protecţie a mediului înconjurător
11.Educaţia ecologică scăzută
12.Radioactivitate.
Categorii de probleme/aspecte de mediu specifice diferitelor domenii, inclusiv în relaţia cu dezvoltarea economică şi socială:
- Probleme/aspecte generate de urbanizarea mediului;
- Probleme generate de gestiunea necorespunzătoare a deşeurilor;
- Aspecte privind educarea ecologică a publicului;
- Probleme generate de transportul rutier/naval/aerian/feroviar;
- Probleme referitoare la capacitatea administrativă, instituţională şi profesională a instituţiilor cu responsabilităţi în domeniul protecţiei mediului, în special în relaţie cu procesul de implementare a directivelor UE în România;
- Aspecte legislative, în special cu referire la legislaţia conexă cu cea de mediu şi la legislaţia locală;
- Probleme /aspecte de mediu generate de extracţia şi preparea/procesarea minereurilor, ţiţeiului, cărbunelui, altor surse naturale neregenerabile sau regenerabile;
- Probleme/aspecte de mediu generate de activităţile agricole (creşterea animalelor şi culturi de vegetale);
- Probleme/aspecte de mediu generate sau în legătură cu turismul şi agrementul;
- Probleme/aspecte de mediu posibil a apărea ca urmare a implementării planurilor de dezvoltare economică şi socială.
Cu ajutorul listei de priorităţi, structura organizatorică a PRAM a structurat problemele pe categorii şi apoi a stabilit obiectivele. Astfel de structuri au fost realizate pentru toate categoriile de probleme.
Elaborarea PRAM înseamnă planificarea măsurilor în domeniul mediului aplicate la nivel regional. Principiile acestui proces de planificare sunt aceleaşi, indiferent de scara la care sunt aplicate: naţională, regională sau locală.
Având în vedere cele de mai sus rezultă faptul că în cazul PRAM pentru regiunea 3 Sud-Muntenia a fost adoptată o metodologie mixtă de evaluare a problemelor de mediu. Astfel, a fost utilizată atât evaluarea participativă cât şi cea realizată de experţi. Astfel, datele şi informaţiile colectate pentru cunoaşterea aspectelor/problemelor de mediu identificate prin participarea comunităţii au fost analizate de specialişti care deţin date concrete şi măsurători referitoare la aceste probleme.
S–au avut în vedere atât necesitatea corelării cu diverse programe sectoriale cu incidenţă asupra calităţii mediului înconjurător, cât şi corelarea cu prevederile Documentului de Poziţie, Capitolul 22 referitor la acceptarea acquis-ului comunitar privind protecţia mediului.
Procesul PRAM este în esenţă un proces participativ. Nu implică doar instituţii guvernamentale cu responsabilităţi în luarea deciziilor şi implementare măsurilor pentru protecţia mediului, ci şi alţi reprezentanţi ai autorităţilor judeţene şi municipale, reprezentanţi ai diferitelor structuri regionale, precum şi ai comunităţii patronale şi ai societăţii civile.
Un PRAM trebuie armonizat cu planurile şi programele din sectoarele orizontale, trebuind să ia în considerare măsurile stabilite în planurile şi programele regionale din alte sectoare, precum şi să contribuie la definirea condiţiilor care limitează planurile şi programele regionale din alte sectoare.
În procesul de identificare al problemelor ce efectuează apelor de suprafaţă şi subterane din regiunea 3 Sud-Muntenia s-a stabilit faptul că riscurile majore sunt legate de neasigurarea cantităţii şi calităţii apei prelevate şi evacuate. Pentru rezolvarea problemei s-a considerat necesar a fi atinse următoarele obiective specifice:
1.Asigurarea cantităţii şi calităţii apei potabile în mediul urban
2.Asigurarea apei potabile în mediul rural
3.Canalizarea şi epurarea apelor uzate menajere cu evacuarea în râurile Argeş Dâmboviţa şi Ialomiţa, provenite din localităţile cu un numar de locuitori echivalenţi mai mare de 2000, situate în amonte de captări de apă în cederea potabilizării.
4.Protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din activităţile agricole
5.Reducerea poluării mediului acvatic şi a apelor subterane cauzate de substanţe periculoase.
Pentru ajungerea obiectivelor specifice este necesară implicarea autorităţilor locale, judeţene şi a structurilor regionale care au o responsabilitate directă în legătură cu acestea şi pot folosi o gamă largă de instrumente specifice. Între instrumentele care se pot aplica se menţionează acordarea de asistenţă în identificarea de surse de finanţare şi promovarea de noi tehnologii, cu accent deosebit pe utilizarea de tehnologii curate.
Pornind de la recomandările UE, s-a stabilit că orice localitate cu mai mult de 2000 de locuitori trebuie să dispună de sisteme centralizate de canalizare pentru colectarea şi epurarea apelor uzate.
Un aspect care nu trebuie neglijat este acela al utilizării eficiente a resurselor de apă atât la utilizatorii casnici, cât şi la cei industriali, aspect care poate fi rezolvat prin realizarea unui bun management în alimentarea şi consumul de apă.
În ceea ce priveşte poluarea apelor cu nitraţi proveniţi din surse aferente activităţilor agricole este necesar a se delimita cele 4 surse principale de poluare:
- Nitraţi proveniţi din mineralizarea deşeurilor şi dejecţiilor menajere;
- Nitraţi proveniţi din fermentarea nedirijată sau dirijată necorespunzătoare a deşeurilor şi a apelor uzate provenite din sectorul zootehnic;
- Nitraţi proveniţi din îngrăşemintele chimice;
- Nitraţi proveniţi din mineralizare humusului.
Calitatea necorespunzătoare a aerului ambiental în Regiunea 3 Sud-Muntenia se datorează în principal poluării generate de trafic, atât datorită numărului mare de autovehicule existente, cât şi datorită tranzitului din diferite puncte ale regiunii, către şi dinspre municipiul Bucureşti, Constanţa şi punctele de trecere a frontierei către Bulgaria.
Având în vedere faptul că poluarea aerului nu are frontiere, începând cu 15.10.2002 a devenit operaţiona‚ “Sistemul de monitorizare comună a calităţii aerului în oraşele de la graniţa româno-bulgară de-a lungul Dunării de Jos”, program derulat prin proiectul Phare CBC RO991111.02.01.
Beneficiarii proiectului sunt Autoritatea Centrală pentru Protecţia Mediului şi Agenţiile de Protecţie a Mediului: Giurgiu- centru regional de date, Călăraşi şi Teleorman.
Încadrarea poluării industriale în limitele legislaţiei naţionale armonizate cu Directivele U.E. va avea în vedere aplicarea celor mai bune tehnici disponibile.
Se recomandă conservarea fondului forestier atât pentru producţia de biomasă, cât şi pentru funcţiile de protecţie a mediului înconjurător şi anume: funcţia hidrologică, funcţia de protecţie a solului şi de asigurare a stabilităţii terenurilor, funcţia de ameliorare a factorilor climatici şi aceea de purificare a atmosferei.
Recomandări cadru pentru componenta de mediu sol
Strategia regională de îmbunătăţire a calităţii solului trebuie să se focalizeze în special pe:
- reducerea poluării generate de depozitele de deşeuri urbane şi rurale amenajate necorespunzător;
- reducerea poluării generate de depozitele de deşeuri industriale;
- reducerea poluării generată de deversărilorde apă sărată şi ţiţei;
- diminuarea efectelor fenomenelor naturale (eroziunea, alunecări de teren).
În acest sens, referitor la problema deşeurilor, este recomandată implementarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor, care să aibă la bază promovarea următoarelor principii:
- prevenirea apariţiei deşeurilor;
- minimizarea cantităţii de deşeuri produse;
- promovarea reciclării şi reutilizării,
- optimizarea metodelor de eliminare finală ce nu pot fi valorificate.
Următorul pas în elaborarea PRAM a fost identificarea acţiunilor specifice pentru soluţionarea problemelor de mediu. În timp ce viziunea comunităţii asigură cadrul general, iar obiectivele şi ţintele de mediu servesc drept jaloane pentru identificarea acţiunilor, acţiunile servesc la atingerea obiectivelor şi ţintelor.
Baza pentru identificarea şi selectarea acţiunilor posibile a constat pe de o parte în punctele tari existente în regiune la nivelul autorităţilor, instituţiilor şi societăţii civile, iar pe de altă parte în oportunităţile oferite de forţele exterioare regiunii (legislaţie, posibilitatea unor finanţări din bugetul statului sau surse externe), cum sunt:
- necesitatea respectării şi aplicării legislaţiei existente în domeniul protecţiei mediului şi administraţiei publice locale;
- necesitatea atingerii standardelor U.E. în domeniul protecţiei mediului;
- fenomenul de transpunere şi implementare a Directivelor U.E. în legislaţia naţională;
- suportul autorităţilor administrative (Consiliile Judeţene, Consiliul de Dezvoltare Regională) pentru PRAM;
- experienţa şi capacitatea autorităţilor judeţene în managementul mediului
- existenţa unor proiecte şi acţiuni pentru îmbunătăţirea condiţiilor de mediu din regiune, inclusiv prin colaborare internaţională;
- existenţa unui mediu de afaceri propice.
Planul Regional de Acţiune oferă o bună oportunitate pentru instituirea unei colaborări benefice între instituţii, pentru realizarea parteneriatului între sectorul privat, orgnizaţii şi cetăţeni în vederea soluţionării problemelor de mediu, precum şi pentru obţinerea unor beneficii economice şi sociale.
În selectarea si aplicarea criteriilor s-au luat în considerare următoarele aspecte:
- Durata de tranziţie necesară transpunerii şi implementării legislaţiei de mediu europene în România, corespunzător acţiunilor identificate pentru regiune utilizând cerinţele de conformare cu legislaţia U.E.
- Prezenţa în planurile şi strategiile judeţene, regionale şi naţionale ca priorităţi reprezentative;
- Cost/eficienţa, care permite compararea costurilor relative ale mai multor acţiuni;
- Fezabilitate tehnică, permite evaluarea unei tehnologii;
- Eficienţa, permite evaluarea unei acţiuni în raport cu modul de realizare a obiectivelor şi ţintelor si cu reducerea sau prevenirea efectelor negative asupra sănătăţii populaţiei sau ecologice;
- Impactul financiar, permite evaluarea impactului financiar asupra membrilor comunităţii;
- Autoritatea statutară, permite evaluarea autorităţii legale a instituţiilor guvernamentale locale şi a altor instituţii de implementare în raport cu acţiunile de implementare;
- Echitatea, permite evaluarea beneficiilor şi costurilor unei acţiuni distribuite pe persoane afectate şi comunitate;
- Flexibilitatea, permite evaluarea posibilităţii de modificare a acţiunii în timp, în funcţie de schimbările demografice, de mediu, economice şi legislative;
- Perioada de implementare, permite evaluarea în raport cu intervalul de timp necesar, a implementării unei acţiuni;
- Acceptabilitatea/Suportabilitatea, permite evaluarea în raport cu nivelul de acceptare a acţiunii de către public sau de către Consiliul de Dezvoltare Regională, precum şi în raport cu sprijinul din partea participanţilor;
- Impactul asupra mediului, permite evaluarea în raport cu impactul asupra mediului generat de construcţiile sau activităţile de operare implicate în acţiune, precum şi în raport cu mărimea acestui impact.
- Ameninţările la adresa sănătăţii umane, mediului si calităţii vieţii, este evaluat impactul asupra sănătăţii umane şi mediului;
- Impactul asupra forţei de muncă, permite evaluarea în raport cu creşterea/scăderea numărului de locuri de muncă.
- Aceasta lista nu este limitată, putându-se lua în considerare şi alte aspecte cum sunt:
- Rezultatul ierarhizării problemelor de mediu;
- Numărul persoanelor care beneficiază de rezolvarea unei anumite probleme de mediu;
- Efectul pe termen lung al rezolvării unei anumite acţiuni de mediu, cât şi timpul necesar pentru implementarea acţiunii;
- Obţinerea unor efecte multiple, cum ar fi utilizarea tehnologiilor curate şi a obţinerii unor efecte în cascadă;
- Viteza şi uşurinţa desfăşurării procesului de implementare.
Identificarea, analizarea şi selectarea acţiunilor
În procesul de elaborare PRAM pentru Regiunea 3 Sud - Muntenia au fost selectate 12 categorii de probleme majore de mediu în cadrul cărora sunt incluse 47 probleme individuale. Acestea au fost ierarhizate şi prioritizate folosind criteriile descrise în capitolul 3 şi obţinând punctajele prezentate în acelasi capitol.
Pentru aceste probleme de mediu au fost identificate, analizate şi selectate 351 de acţiuni ţinându-se cont de urmatoarele:
- prevederile legislaţiei de mediu armonizate cu Directivele Europene
- prevederile programelor de conformare ale societăţilor comerciale pe sectoare de activitate
- prevederile şi necesitătile programelor Consiliilor Judeţene şi ale Consiliilor Locale, în diferite domenii (alimentări cu apă, canalizări etc.)
- proiecte elaborate de Agenţiile Judeţene de Protecţia Mediului sau proiecte la care Agenţiile Judeţene de Protecţia Mediului au colaborat în cadrul unor programe internaţionale.
Soluţionarea problemelor de mediu în Judeţul Ialomiţa se realizează prin implementarea unor acţiuni, după cum urmează:
Poluarea generată de surse de poluare majore şi riscul unor accidente majore.
- Monitorizarea calităţii mediului din punct de vedere al radioactivităţii
Neasigurarea cantităţii şi calităţii apei prelevate şi evacuate
- Elaborarea studiului de fezabilitate privind construirea staţiei de epurare a apelor uzate
- Elaborarea studiului de impact asupra mediului
- Realizarea lucrărilor de construcţii montaj şi instalaţii pentru staţia de epurare a apelor uzate
- Canalizare şi epurare ape uzate municipiul Slobozia
- Reabilitare sisteme sisteme de alimentare cu apă în municipiile Slobozia, Feteşti şi oraşul Ţăndărei
- Program de monitorizare pentru zonele vulnerabile şi potenţial vulnerabile
- Întocmirea inventarului iniţial al apelor afectate cu substanţe prioritare/prioritar periculoase
- Întocmirea inventarului apelor care sunt susceptibile a fi expuse unei poluări cu substanţe prioritar periculoase
- Monitorizarea secţiunilor în care concentraţia unei sau mai multor substanţe periculoase nu s-a înscris în valorile limită stabilite
- Elaborarea schemei cadru de prevenire şi reducere a poluării mediului acvatic şi a apelor subterane
- Stabilirea valorilor limită la evacuarea pentru substanţele prioritar periculoase
- Monitorizarea efluenţilor evacuaţi în secţiunile în care concentraţia uneia sau mai multor substanţe periculoase nu s-a înscris în valorile limită stabilite
Gestiunea necorespunzătoare a deşeurilor menajere industriale
- Depozit ecologic zonal în extravilanul municipiului Slobozia
- Atragerea de fonduri externe pentru eliminarea pesticidelor expirate
- Gestiunea şi controlul depozitelor de pesticide
- Incinerarea sau neutralizarea pesticidelor expirate
- Crearea spaţiului necesar colectării selectiv
Poluarea generată de activităţile din agricultură
- Eliminarea deşeurilor de pesticide din regiune
Poluarea solului şi a apelor subterane
- Realizarea sistemelor de colectare a apelor pluviale de pe carosabil şi preepurarea acestora
- Realizarea unei subtraversări şi a unor supratraversări pentru faună
- Reglementarea modului de traversare a locuitorilor cu utilaje agricole şi animale
- Realizarea sistemului de colectare, transport şi depozitare/valorificare a deşeurilor
- Realizarea sistemelor automonitorizare pentru controlul poluării factorilor de mediu
Degradarea mediului natural
- Dezvoltarea turismului pe criterii ecologice având în vedere următoarele obiective: Staţiunea balneoclimaterică Amara. Realizarea unui parc eco-cultural în zona ariei de protecţie specială avifaunistică ce cuprinde lacurile Bentul Mare, Bentul Mic, Bentul Mic Cotoi şi situl arheologic Popina Borduşani
- Evaluarea stării de conservare a habitatelor şi spaciilor
- Monitorizarea şi controlul stării speciilor şi a modului, metodelor şi mijloacelor de capturare a acestora
- Evaluarea stării de conservare a habitatelor şi speciilor de păsări inclusiv a speciilor migratoare
- Evaluări de tendinţă şi de variaţie a nivelului de populare
Zgomot şi vibraţii în aglomerări urbane
- Întocmirea hărţii nivelului de zgomot
- Monitorizarea zgomotului şi vibraţiilor
- Realizarea perdelelor de protecţie
Fenomene naturale şi dezastre
- Studiu de fezabilitate – Protecţia malului stâng al braţului Borcea în zona intravilanului comuna Borduşani, judeţul Ialomiţa
Insificienta implicare politică şi administrativă a factorilor de decizie în soluţionarea problemelor de mediu
- Realizarea unui sistem de monitorizare a evoluţiei sănătăţii umane în raport cu calitatea mediului
- Corelarea dezvoltării urbanistice cu strategiile şi planurile de acţiune în domeniul protecţiei mediului
- Crearea unei echipe pentru controlul conformării la nivelul Autorităţii centrale pentru protecţia mediului
Structuri organizatorice instabile, neconcordante cu obiectivele generale/specifice de protecţie a mediului înconjurător
- Identificarea şi stabilirea tuturor măsurilor legate de zonele contaminate
- Realizarea unor compartimente de mediu stabile, redimensionate şi asigurate cu personal calificat
- Crearea de sisteme de management de mediu la nivelul agenţilor economici cu impact semnificativ asupra mediului
- Realizarea sistemului de automonitoring
Educaţia ecologică
- Realizarea de materiale informative şi educaţionale
- Iniţierea de acţiuni cu asiburarea participării comunităţii
- Informarea populaţiei cu privire la starea calităţii mediului
- Acordarea de consultanţă tehnică în domeniul implementării legislaţiei armonizate pentru protecţia mediului
- Realizarea de emisiunii pe posturile locale de televiziune pentru informarea şi dezbaterea problemelor de mediu din regiune.
|
