|
|
 |
|
|
1.ARII PROTEJATE DIN JUDETUL IALOMITA
1.1.ARII DE PROTECTIE SPECIALA AVIFAUNISTICA
Lacul Amara -arie de protectie speciala avifaunistica declarata prin H.G. nr.2151/2004
Zona umeda in suprafata de 162 ha se afla situata la 7 km N de municipiul Slobozia, in partea de S-E a localitatii Amara.
Accesul in zona se poate realiza din municipiul Slobozia pe DN2C.
Adancimea maxima a apei este de 4 m si malurile sunt in general abrupte.
Valoarea terapeutica a lacului, cat si efectele tamaduitoare ale namolului terapeutic din lac sunt cunoscute de localnici de multa vreme.
S-au regasit in zona lacului Amara urmatoarele:
-10 specii de pasari a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare si ariilor de protectie speciala avifaunistica (exemplu: egreta mica, starc cenusiu, barza alba, lebada de vara, erete de stuf, chira de balta, etc.);
-30 de specii de pasari care necesita o protectie stricta (exemplu: corcodel mare, rata mica, rata sulitar, pescarus argintiu, pescarus sur, prigoria, chira de balta, florinte, etc.);
-14 specii de pasari de interes comunitar a caror prelevare din natura si exploatare fac obiectul masurilor de management (exemplu: cormoran mare, starc cenusiu, rata mare, nagat, lisita, etc.).
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
|
|
|
|
|
 |
|
|
Lacul Fundata-arie de protectie speciala avifaunistica declarata prin H.G. nr.2151/2004
Este situat la cca. 20 km de municipiul Slobozia, accesul in zona realizandu-se pe DN2A pana la intersectia cu drumul DC 51, dupa care pe DC 51, cca 1km.
Zona umeda in suprafata de 510 ha, se afla in Valea Reviga. Partea de Sud a lacului este salcie, in timp ce partea de Nord are apa dulce si contine mai multa vegetatie acvatica. Adancimea maxima a apei este de 5 m si malurile sunt in general abrupte.
Valoarea terapeutica a lacului, cat si efectele tamaduitoare ale namolului terapeutic din lac sunt cunoscute de localnici de multa vreme.
Fara sa fie amenajate stabilimente necesare, in special inainte de anul 1989, pe perioada verii lacul era frecventat de populatia din zona pentru bai si onctiuni cu namol. Totusi, pana in prezent nu s-a facut o exploatare rationala, controlata a namolului din lac.
Filiala Buzau a C.N. Apele Romane incearca punerea in valoare a acestui zacamant prin exploatarea unui perimetru din lac.
Un eventual succes pe piata al exploatarii namolului terapeutic din Lacul Fundata poate atrage atentia unor investitori pentru infiintarea unei baze medicale care sa valorifice efectele namolului asupra organismului uman, in special in tratarea unor afectiuni reumatice, cat si valorificarea superioara prin obtinerea unor extracte utilizate in cosmetica si industria farmaceutica.
Zona constituie habitat pentru pasarile de apa:
-26 de specii de pasari a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare si a ariilor de protectie speciala avifaunistica (exemplu: cufundar polar, cormoran mic, egreta mica, egreta mare, tiganus, lopatar, gasca cu gat rosu, rata rosie, erete de stuf, lebada de vara, pescarus albastru, etc.);
-42 de specii de pasari care necesita o protectie stricta (exemplu: cufundar polar, corcodel mare, corcodel cu gat rosu, rata sulitar, pescarus argintiu, pescarus razator, stufarica, lastun de mal, lacar mare, chira de balta, scoicar, etc.);
-18 specii de pasari de interes comunitar a caror prelevare din natura si exploatare fac obiectul masurilor de management (exemplu: cormoran mare, gasca de vara, rata mare, rata mica, potarniche, prepelita, etc.).
|
|
|
|
 |
|
|
|
|
|
|
Lacul Strachina - arie de protectie speciala avifaunistica declarata prin H.G. nr.2151/2004
Amplasat pe Valea Ciorii, pe partea stanga a drumului DN 2A Bucuresti Constanta, in apropierea popasului Strachina, lacul natural in suprafata totala de cca.1000 ha, in lungime de 8000 m si latime de 220 m este impartit prin doua baraje construite pentru exploatarea in scop piscicol,in lacurile Strachina I, Strachina II si Valea Ciorii. Este un liman fluviatil situat in cursul inferior al vaii, aluvionata in zona de confluenta prin ridicarea nivelului de baza, ceea ce i-a intrerupt legatura cu colectorul principal.
Are in mod permanent apa, prezentand unele oscilatii de nivel in functie de perioadele ploioase si secetoase.
Lacul prezinta spre sud si sud-vest maluri inalte-faleze lacustre-ca urmare a activitatii vantului dominant din nord si nord-est care a antrenat valurile si a subminat versantii la baza.
Datorita apei salmastre folosinta principala a lacului este piscicultura.
Zona prezinta o deosebita importanta ca habitat al pasarilor de apa.
Este un important sit de hranire al acestora, in special pentru rate si pasari de pasaj care ierneaza aici.
Au fost identificate 26 de specii de pasari a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare (exemplu: cufundar polar, cormoran mic, buhai de balta, starc cenusiu, egreta mica),42 de specii de pasari a caror conservare necesita o protectie stricta (exemplu: cufundar polar, corcodel mare, corcodel cu gat rosu, rata sulitar, rata caraitoare, culic mare),18 specii de pasari de interes comunitar a caror prelevare din natura si exploatare fac obiectul masurilor de management (exemplu: gasca de vara, rata mare, rata mica, gainusa de balta, lisita, nagatul, becatina comuna).
|
|
|
|
 |
|
|
|
|
|
|
|
Aria de protectie speciala avifaunistica Bentul Mic, Bentul Mic Cotoi ,Bentul Mare, care include si situl arheologic Popina Bordusani unde sunt conservate resturi de cultura spirituala si materiala geto-dacice -declarata prin H.G. nr.2151/2004
Fluviul Dunarea , ce delimiteaza la E judetul , curge pe doua brate: Borcea, pe stanga (pe langa Fetesti, Bordusani, Facaieni, Vladeni) si Dunarea Veche pe dreapta, acestea reunindu-se intr-un singur curs la 3 km S de Giurgeni. Intre aceste brate se afla Balta Borcei sau Ialomitei, initial cu stuf, lacuri, paduri, azi utilizata agricol si doar pe margini forestier.
Accesul in zona se poate realiza pe drumul DN2A Bucuresti Constanta , pana la popasul Chirana, urmandu-se pe DN 3B pana in comuna Facaieni . Trecerea in Balta Borcei se realizaza cu bacul sau cu barca, un punct de reper constituindu-l popina Bordusani.
In acesta zona sunt unele suprafete cu valoare de patrimoniu natural, administrate de Directia Silvica Ialomita , a caror frumusete merita sa fie cunoscuta si apreciata: Situl de la Bordusani cu salba de lacuri naturale Bentul Mic, Bentul Mic Cotoi si Bentul Mare,pentru flora si fauna diversificata , precum si Popina Bordusani, ca element al patrimoniului cultural (unde se afla situl arheologic de importanta nationala , in care sunt conservate resturi de cultura materiala si spirituala geto-dacice –pe o grosime de 12 m).
Zona se afla pe teritoriul administrativ al comunei Bordusani, pe malul drept al bratului Borcea, in Balta Ialomitei (Borcei) si prezinta o deosebita importanta ca habitat al pasarilor de apa, fiind identificate 20 de specii de pasari a caror conservare necesita protectie speciala avifaunistica (exemplu: cormoran mic, buhai de balta, starc galben, egreta mica, tiganus, lopatar) si 33 de specii care necesita protectie stricta.(exemplu: corcodel mare, cristei de balta, rata caraitoare,rata sulitar, pescarus razator, chira de balta, chirighita cu obraz alb, chirighita neagra).
Fiind situate pe traseul marelui drum de migratie estic, teritoriile sunt vizitate in perioadele de pasaj (fiind locuri de hranire si odihna pentru specii rare si foarte rare).
|
|
BENTUL MARE
|
|
|
|
1.2.REZERVATII NATURALE
Padurea de stejari seculari Canton Hatis ,comuna Stelnica declarata rezervatie naturala prin H.G. nr. 2151/2004
Trunchiul unui exemplar de stejar secular apreciat la cca 300 ani aflat in zona protejata
Padurea de stejar - Canton Hatis se afla in lunca joasa, indiguita a Dunarii.
Accesul in zona se poate face pe DN2A Bucuresti Constanta, DN3B pana la Fetesti -statie de taxare, pe podul de la Fetesti se traverseaza in Balta Ialomitei , dupa care se urmeaza drumul agricol pana la cantonul silvic Hatis, aflat in apropierea limitei cu comuna Bordusani si la cca 100 m de trupul de padure.
Padurea Cantton Hatis are regim de rezervatie genetica, insa fara un plan oficial de management , in prezent.
Zona prezinta o deosebita importanta pentru conservarea unor exemplare de stejar brumariu (Quercus pedunculiflora) cu varste cuprinse intre 150 si 300 ani, majoritatea (90%) avand cca. 300 ani, ceea ce constituie o raritate pentru aceasta zona.
Se gasesc mai rar exemplare de stejar peduncular (Quercus robur) si diverse specii moi ca: plop alb (Populus alba), plop negru (Populus nigra), salcie (Salix triandra), ulm (Ulmus foliacea).
Din punct de vedere floristic si faunistic, habitatul natural existent, prezinta importanta ca rezerva de fond genetic floristic, refugiu pentru animale tipice de zone umede si zona de pasaj pentru pasarile migratoare.
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
|
 |
|
|
|
|
|
|
|
1.3.MONUMENTE ALE NATURII
Unul din cele trei exemplare de stejari seculari din specia stejarului brumariu (Quercus pedunculiflora)-monumente ale naturii -comuna M. Kogalniceanu (aviz al Academiei Romane nr. 23/23.12.2002)
Cei trei stejari ce necesita masuri speciale de protectie se afla in lunca Ialomitei , Baraganul Insurateilor si Fetestilor pe teritoriul comunei M. Kogalniceanu.
Accesul se poate realiza pe DN 2A Bucuresti Constanta pana la intersectia cu DJ212, pe DJ 212, pana la intersectia cu DC2, iar pe DC2, la cca 500m se afla trupul de padure la periferia caruia pot fi vazute cele trei exemplare de stejar.
Zona prezinta importanta pentru conservarea unor exemplare de stejar brumariu (Quercus pedunculiflora) cu varste de cca 200 ani.
Acesti arbori sunt bunuri ale patrimoniului natural existente in situ
Cele trei exemplare figureaza pe harti militare vechi ca puncte de reper strategice pentru zona Chirana.
|
|
|
|
 |
|
|
|
|
|
|
|
Arborele de lalele (Liridendron tulipifera) - municipiul Fetesti- Monument al naturii(avizul Academiei Romane 303/23.12.2002)
Singurul exemplar de care avem cunostinta ca exista in prezent pe teritoriul judetului Ialomita se afla amplasat in incinta Scolii nr. 7, intre localul B si gradinita, pe teren apartinand Primariei Municipiului Fetesti .
Accesul in zona se poate face pe DN 2A -Bucuresti -Constanta, pana la popasul Chirana si pe DN3B pana la Fetesti.
A fost adus de la Statiunea Silvica Baraganu (Jegalia) in anul 1983.
Specie exotica – planta tropicala ornamentala din Increngatura Angiospermatophyta – Angiosperme, Clasa Magnoliatae (Dicotiledonatae), Subclasa Magnoliidae (Policarpicae), Ordinul Magnoliales, Familia Magnoliaceae.
Originar din America de Nord, unde in vaile muntilor Aleghani ajunge la 60 m inaltime si 4 m diametrul coroanei.
Frecvent are 45 m inaltime. In Europa s-a introdus in anul 1663, fiind raspandit in majoritatea parcurilor din zonele sudice si mai calde.
Are frunze mari de 7 - 12 cm lungime, cu forma de lira, cu 4 lobi ascutiti, retezate in partea anterioara si petiol lung de 5 – 10 cm.
Florile terminale, hermafrodite, mari de 4 – 8 cm, in forma de lalea cu sase petale mari galbene si trei sepale verzi, divergente, caduce cu stamine si carpele numeroase apar prin mai-iunie, fiind de un deosebit efect decorativ.
Ca arbore forestier se gaseste introdus, in amestec cu alte specii locale, in parcurile dendrologice din Simeria, Mihaiesti si in padurea de la Giurgiu-Mures.
Prefera un climat cald, cu precipitatii abundente, in regiunile secetoase se planteaza numai langa ape.
Rezista la gerurile de iarna (-44 0 C), dar este sensibil la ingheturile tarzii.
Este un arbore care prefera lumina si vegeteaza bine in solurile fertile.
Fiind foarte atractiv in orice spatiu verde se poate planta ca arbore de alei, in grupe sau izolat.
|
|
|
|
 |
|
|
|
|
|
|
|
Pădurea de stejari seculari din comuna Alexeni , a primit avizul favorabil nr. 102 din 22.03.2004 al Comisiei pentru ocrotirea monumentelor naturii a Academiei Române de declarare monument al naturii si a fost declarata prin H.G. 2151/2004, are o suprafaţă de 37.44 ha.
Padurea se afla pe islazul comunal , figurand in evidentele cadastrale in tarlaua 15, parcelele 46 si 47.
Suprafata celor doua parcele pe care se intinde grupul de stejari seculari este de 37.44 ha , avand un numar total de 56 exemplare de stejar din care 25 cu varste de peste 200 ani.
Zona este valoroasă datorită existenţei acestor exemplare speciale de stejar prin vârsta şi dimensiunile impresionante cât şi genului arborilor (Quercus cerris)rar întâlnit în zonă .
|
|
|
 |
|
|
|
Arbore secular pus sub regim de protectie prin Hotarârea Consiliului Judetean nr.22 din 11.03.2004
Arborele se afla amplasat in incinta imprejmuita a SC Balanta Alexeni (fostul CAP Alexeni) si are varsta de cca 350 ani.
Specia arborelui este stejar (Quercus robur) - cu frunze eliptice, scurt petiolate,cu marginea lobata , avand lobii rotunjiti si sinusuri largi. Coroana arborelui este de dimensiuni (deschidere si inaltime) impresionante, cu ramuri noduroase. Apreciem deschiderea coroanei la cca. 60 m.
In anul 2003 a fructificat bogat si nu a prezentat forme de degradare .
Acest arbore este bun al patrimoniului natural existent in situ, ce se incadreaza la art. 5 (1) litera a, a Legii nr. 462/2001, pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, ca monument al naturii (anexa nr. 1 – scopul si regimul de management al categoriilor de arii naturale protejate – litera c).
|
|
|
|
 |
|
|
Este un exemplar special prin varsta si dimensiunile impresionante , un exemplar frumos dezvoltat, simetric, somptuos si totodata rar - printre cei mai varstnici arbori identificati pana in prezent in judetul Ialomita.
|
|
|
|
|
|
Salcam japonez (Sophora japonica) secular sat maia , com Brazii, pus sub regim de protectie prin Hotarârea Consiliului Judetean nr.119 din 12.12.2003
Acesti arbori sunt bunuri ale patrimoniului natural existente in situ, ce se incadreaza la art. 5 (1) litera a, a Legii nr. 462/2001, pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, ca monument al naturii (anexa nr. 1 – scopul si regimul de management al categoriilor de arii naturale protejate – litera c).
Specie din familia FABACEAE, este originara din Asia de E si uneori cultivata in alte regiuni ca planta ornamentala.
Are frunze alternante compuse formate din 7-17 frunzulite .
Florile sunt alb-galbui , lungi de pana la 1 cm, cresc in ciorchini expusi de 30-35 cm lungime.
Fructul este o pastaie de 5-7.5 cm .
In tarile de origine in special in China si Coreea este cunoscut si sub numele de arborele cleric, deoarece in mod traditional este plantat in cimitirele maestrilor clerici din China.
Exista mai multe varietati ale acestui copac ce difera in marime, culoare, inflorescenta si taria lemnului . Poate tolera solurile sarace.
Cele doua exemplare sunt speciale prin varsta si locul in care au fost plantate.
Arborii au fost plantati in anul 1862 ,dupa cum sunt inscriptionate tablitele informative montate pe acestia, in incinta bisericii "Adormirea Maicii Domnului" ,biserica ce dateaza din anul 1778 si care a fost refacuta in 1862, dupa moartea lui Barbu Catargi, de catre sotia acestuia, Ecaterina Virginia Catargi ,unde se afla si astazi osemintele lui Barbu Catargi .
Biserica se afla pe vechile domenii si in apropierea conacului boieresc ( astazi fiind conservat numai subsolul , protejat cu un strat vegetal) ce apartineau familiei lui Barbu Catargi.t
|
|
|
|
 |
|
|
|
|
|
|
Platanul secular din localitatea Maia , comuna Brazii, pus sub regim de protectie prin Hotarârea Consiliului Judetean nr.118 din 12.12.2003
Acest arbore este bun al patrimoniului natural existent in situ, ce se incadreaza la art. 5 (1) litera a, a Legii nr. 462/2001, pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, ca monument al naturii (anexa nr. 1 – scopul si regimul de management al categoriilor de arii naturale protejate – litera c).
Este un exemplar special prin varsta , dimensiunile impresionante si locul in care a fost plantat.
Parcul Barbu Catargi (in care a fost plantat acest arbore) a fost amenajat in acelasi an cu parcul Stirbei Voda din comuna Magurele , de catre acelasi inginer , fiind la fel de bogate ca si Cismigiul ( sursa Monografia satului Maia realizata de Parintele Marinescu- care a slujit Bisericii Maia din anul 1937).
|
|
|
|
|
|
Aria de protectie speciala avifaunistica Lac Rodeanu
Declatata prin HCJ 74/30.09.2005
In coltul sud-vestic al teritoriului comunei Jilavele, la cca 1.5 km vest de satul Slatioarele, se afla lacul Rodeanu ( sau Rudeanu pe o serie de harti sau lucrari mai vechi)
Acesta se afla intr-o bucla de meandru incatusat la contactul luncii Prahovei cu campul Salciile -Jilavele de la nord si nord-est.
Lacul nu are un bazin de receptie, sursele sale de alimentare fiind apele de precipitatii si din izvoare.
In anii secetosi salinitatea se intensifica ajungand la 25 gr/l(1959).
In anii cu precipitatii abundente, salinitatea se reduce la 6 gr/l ( P Gastescu 1970, 1971)
Lacul are forma aproape circulara cu diametrul de cca 1.1 km , iar adancimea sa variaza intre 0.2-1.5 m
Pe fundul lacului se afla un orizont cu namol , care in trecut era folosit de locuitorii satelor vecine : Slatioarele, Jilavele, Salciile , adancata, Ciorani sau Maia, in tratarea anumitor afectiuni.
Din observatiile efectuate de Societatea Ornitologica Romana, in zona Lacului Rodeanu si in zona limitrofa acestuia, numarul speciilor de pasari identificate este de 45, dupa incadrarea in categoriile specificate in anexele Legii nr 462/2001 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si a faunei salbatice, rezultand urmatoarea situatie:
- 11 specii de pasari a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare si a ariilor de protectie speciala avifaunistica (anexa 3) , din care amintim: starc pitic (Ixobrychus minutus), starc de noapte (Nycticorax nycticorax), starc cenusiu (Ardea cinerea), cioc intors (Recurvirostra avosetta),piciorong (Himantopus himantopus),Fluierar de mlastina(Tringa glareola), si altele (alaturam lista conf. Anexei 3);
-20 specii de pasari a caror conservare necesita o protectie stricta( anexa 4), din care amintim : corcodelul mare (Podiceps cristatus), corcodelul mic (Tachybaptus rufficollis),prundaras gulerat mic (Charadrius dubius),Lacarul mare ( Acrocephalus arundinaceus), lacarul de stuf (Acrocephalus cirpaceus)
cucul (Cuculus canorus),codobatura alba (Motacilla alba), si altele (alaturam lista conform anexei 4);
-16 specii de pasari de interes comunitar a caror prelevare din natura si exploatare fac obiectul masurilor de management (anexa 5), cum sunt: gasca de vara (Anser anser) ,garlita mare (Anser albifrons),rata mare (Anas platyrhynchos),rata cu cap castaniu (Aythya ferina), cormoran mare (Phalacrocorax carbo), potarniche (Perdix perdix), lisita (Fulica atra) , si altele (alaturam lista conform anexei 5);
Lacul Rodeanu este un important sit de hranire al pasarilor de apa, in particular pentru rate si pasari de pasaj care ierneaza aici.
|
|
|
|
 |
|
